Organizația Mondială a Turismului (OMT) a desemnat cele mai bune sate turistice la ediția din 2023 a competiției Best Tourism Villages. Anunțul a fost făcut în cadrul Adunării Generale a OMT desfășurată în 19 octombrie 2023 la Samarkand, Uzbekistan. Din cele 260 sate care au fost înscrise în această competiție în 2023, OMT a ales 54 care îndeplinesc criteriile pentru a primi titlul de cel mai bun sat turistic, fiind considerate exemple de destinații de turism rural, cu bunuri culturale și naturale recunoscute, care sunt preocupate de păstrarea valorilor culturale, a tradițiilor și a diversității, care protejează natura și promovează gastronomia și meșteșugurile locale oferind oportunități de dezvoltare prin intermediul turismului considerat a fi unul dintre motoarele dezvoltării și bunăstării comunității.
Între câștigătorii din acest an se regăsește și localitatea Văleni din Republica Moldova, care a fost recunoscută de OMT pentru cultura sa bogată, reprezentată de Legenda lui Petru Rareș, dansul Hora ca la Văleni recunoscut de UNESCO, Festivalul etnografic și de folclor „Dulce floare de salcâm” și tradiții unice precum țesutul covoarelor. Pe teritoriul localității se află singura rezervație a biosferei UNESCO din Republica Moldova – Prutul de Jos, Lacul Beleu, Peștera Fecioarei și Dealurile de Aur, formațiuni protejate situate pe versantul estic al văii Prutului. Satul este cunoscut și pentru bunica care bate toba – Lidia Bejenaru, care în anul 2005, împreună cu trupa Zdob și Zdub, a reprezentat Republica Moldova la Eurovision, situându-se pe locul 6.
Alte 20 de sate au fost alese să facă parte din Programul de modernizare al OMT, prin care organizația și partenerii acesteia sprijină satele care nu îndeplinesc în totalitate criteriile pentru a fi recunoscute drept cele mai bune sate turistice în vederea eliminării punctelor slabe identificate în procesul de evaluare.
Cele 74 de sate au fost incluse în Rețeaua celor mai bune sate turistice, care numără în prezent 190 de membri și reprezintă un spațiu pentru schimbul de experiență și bune practici.
Autoritatea pentru turism din România a înscris 5 localități în competiția din acest an, niciunul nefiind selecționat pentru acordarea titlului de cel mai bun sat turistic. Dintre localitățile înscrise, Biertan (Sibiu), Eibenthal (Mehedinți), Polovragi (Gorj), Ciocănești (Suceava) și Gura Siriului (Buzău), Ciocănești a fost desemnat să facă parte din Programul de modernizare al OMT.
Pentru a fi înscris în competiția celor mai bune sate turistice, o localitate trebuie să îndeplinească următoarele criterii: densitate redusă a populației; maxim 15.000 locuitori; existența unor activități tradiționale precum agricultură, silvicultură, zootehnie sau pescuit; să împărtășească valorile comunității și stilul de viață.
Anual, statele membre ale OMT pot să înscrie în concurs maxim 8 localități care sunt evaluate pe mai multe paliere: existența resurselor naturale și culturale recunoscute la nivel național, regional sau internațional; angajare în promovarea și conservarea acestora; promovarea dezvoltării economice durabile, sprijinirea afacerilor, a antreprenoriatului, preocupare pentru atragerea de investiții; promovarea incluziunii sociale și a egalității de șanse; promovarea unor politici și măsuri care contribuie la conservarea resurselor naturale și minimizează impactul turismului pentru mediul înconjurător; promovarea regiunii ca destinație turistică de calitate; existența unei infrastructuri care facilitează accesul; preocupare pentru sănătatea și siguranța locuitorilor și protejarea turiștilor; acordarea unei atenții deosebite turismului văzut ca un pilon strategic al dezvoltării rurale.
Țările cu cele mai multe sate premiate cu titlul de cel mai bun sat turistic la cele trei ediții ale competiției sunt: Spania, Peru și China-8, Portugalia, Elveția și Mexic-7, Chile, Coreea și Japonia-6, Austria-5, Italia-4.
Până în prezent o singură localitate din România a primit acest titlu, Rășinari din județul Sibiu, care a fost premiată la ediția din 2022 a competiției. Localitatea, care face parte din regiunea etnografică Mărginimea Sibiului, a fost recunoscută pentru tradițiile, arhitectura și istoria sa, pentru practicarea meșteșugurilor tradiționale ce țin de creșterea oilor, realizarea unor produse locale emblematice, existența unor atracții culturale, promovarea obiceiurilor pastorale, protejarea naturii dar și preocuparea pentru inovare, atragerea turiștilor, cu implicarea activă a membrilor comunității. Atracțiile culturale ale localității în care s-a născut Emil Cioran includ Grupul de dansuri populare tradiționale, Muzeul Etnografic, Biserica Sf. Paraschiva, casa familiei poetului Octavian Goga, Festivalul brânzei și al țuicii.
Organizația Mondială a Turismului este agenția Organizației Națiunilor Unite responsabilă pentru promovarea turismului responsabil, durabil și universal accesibil. OMT promovează turismul ca motor al creșterii economice, al dezvoltării incluzive și al durabilității mediului. Inițiativa Best Tourism Villages, desfășurată în cadrul programului Turism pentru dezvoltare rurală, urmărește să încurajeze reducerea inegalităților regionale, combaterea depopulării zonelor rurale, promovarea egalității de șanse, dezvoltarea parteneriatului și implicarea activă a comunităților, dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea accesului la finanțare și investiții, promovarea inovației și digitalizării, conservarea resurselor naturale și culturale.
Lista localităților care au obținut titlul de cel mai bun sat turistic în 2023 este următoarea (în ordine alfabetică):
- Al Sela, Iordania
- Barrancas, Chile
- Biei, Japonia
- Caleta Tortel, Chile
- Cantavieja, Spania
- Chacas, Peru
- Chavín de Huantar, Peru
- Dahshour, Egipt
- Dhordo, India
- Dongbaek, Coreea
- Douma, Liban
- Ericeira, Portugalia
- Filandia, Columbia
- Hakuba, Japonia
- Higueras, Mexic
- Huangling, China
- Jalpa de Cánovas, Mexic
- Kandovan, Iran
- La Carolina, Argentina
- Lephis Village, Etiopia
- Lerici, Italia
- Manteigas, Portugalia
- Morcote, Elveția
- Mosan, Coreea
- Oku-Matsushima, Japonia
- Omitlán de Juárez, Mexic
- Oñati, Spania
- Ordino, Andorra
- Oyacachi, Ecuador
- Paucartambo, Peru
- Penglipuran, Indonezia
- Pisco Elqui, Chile
- Pozuzo, Peru
- Saint-Ursanne, Elveția
- Saty, Kazakhstan
- Schladming, Austria
- Sehwa, Coreea
- Sentob, Uzbekistan
- Shirakawa, Japonia
- Sigüenza, Spania
- Şirince, Turcia
- Siwa, Egipt
- Slunj, Croatia
- Sortelha, Portugalia
- St. Anton am Arlberg, Austria
- Tân Hoá, Vietnam
- Taquile, Peru
- Tokaj, Ungaria
- Văleni, Moldova
- Vila da Madalena, Portugalia
- Xiajiang, China
- Zapatoca, Columbia
- Zhagana, China
- Zhujiawan, China
Localitățile selectate pentru a participa la Programul de modernizare sunt:
- Asuka, Japonia
- Baños de Montemayor, Spania
- Bilebante, Indonesia
- Ciocănești, România
- Civita di Bagnoregio, Italia
- El Cisne, Ecuador
- Iza, Columbia
- Kale Üçağız, Turcia
- Kemaliye, Turcia
- Kfar Masaryk, Israel
- Madla, India
- Ounagha, Maroc
- Pela, Indonezia
- Puerto Octay, Chile
- Sabbioneta, Italia
- Saint Catherine, Egipt
- Sarhua, Peru
- Taro, Indonezia
- Vila de Frades, Portugalia
- Yanque, Peru
Candidaturile pentru a patra ediție a competiției se vor depune în primele luni ale anului 2024.
Legenda lui Petru Rareș
Petru Rareș (1483-1546) a fost fiul lui Ștefan cel Mare și domnitor al Moldovei în două rânduri: 1527 – 1538, respectiv 1541 – 1546. Fiul lui Ștefan cel mare și al Mariei Răreșoaia din Hârlău, acesta i-a urmat la domnie lui Bogdan al III-lea (1504-1517), fiul lui Ștefan cel Mare și lui Ştefăniţă (1517-1527), fiul lui Bogdan al III-lea.
Până să urce în scaunul Moldovei, lucru care s-a întâmplat la vârsta de 44 de ani, a dus o viață liniștită, ca pescar și negustor de pește, de aceea i se spunea Pătru Măjarul (măjar=pescar) sau Petru Majă.
Conform unei legende locale promovată de locuitorii satului Văleni din Republica Moldova, la moartea lui Ștefăniță Vodă boierii l-au ales domn pe urmașul lui Ștefan cel Mare – Petru Rareș și au trimis un alai, pentru a-l găsi pe acesta și a-l aduce la Suceava ca domnitor. Petru nu era acasă, fiind plecat la Galați cu treburile lui de pescar. Noaptea, în timp ce dormea sub o salcie, Petru a visat faptul că dealurile din apropiere erau de aur, cu păduri cu tot și i se închinau. A doua zi a povestit argaților săi visul avut aceștia traducând cele visate prin faptul că vor avea spor la vânzarea peștelui la Iași și Suceava. Nu mult după plecarea la drum, Petru Rareș, care se afla în fruntea carelor cu pește, a fost întâmpinat de alaiul boieresc care i s-a închinat și l-au îmbrăcat cu haine domnești. Aceste momente au fost imortalizate și de Vasile Alecsandri în poezia „Visul lui Petru Rareș” și de Ion Neculce în cronica sa „O samă de cuvinte”.
Locuitorii din Văleni sunt convinși că acest fapt s-a întâmplat pe teritoriul comunei lor, unde se păstrează și „Cărarea lui Petru Rareș”, pe care, potrivit legendei din sat, mergea Petru la pescuit, înainte să se ajungă domnitorul Moldovei. Tot aici se află și „Salcia lui Petru Rareș”, sub care tradiția spune că Petru a avut visul menționat de Neculce și de Alecsandri.
Cu toate acestea, Ion Neculce, în „O sama de cuvinte” menționează faptul că Petru Rareș a întâlnit alaiul boieresc la Docolina (în prezent în județul Vaslui): „Cînd au pus ţara întîi domnu pre Petru- vodă Rareş, el nu era acasă, ce să tîmplase cu măjile lui la Gălaţi, la peşte. Şi au triimis boiarii şi mitropolitul haine scumpe domneşti şi carîtă domniască cu slujitori, unde l-ari întimpina, să-l aducă mai în grabă la scaon, să-l puie domnu. Decii el, întorcîndu-s(ă) de la Gălaţi, au fost agiunsu la Docolina, de au mas acolo cu zece cară, cîte cu şase boi carul, pline de peşte. Şi piste noapte au visat un vis, precum dialul cel di cela part e de Bîrlad şi dialul cel di-ncoaci era de aur, cu dumbrăvi cu totul. Şi tot sălta, giuca şi să pleca, să închina lui Rareş. Şi deşteptîndu-s din somnu diminiaţa, au spus visul argaţilor săi, celor ce era la cară. Iar argaţii au zis: „Bun vis ai visat, giupîne, că cum om sosi la Iaşi şi la Suceavă, cum om vinde peştile tot”. Şi au şi îngiugat carăle diminiaţa. Şi au purces Petru-vodă înainte carîlor. Când s-au pogorât în vadul Docolinii, l-au și întimpinat gloata şi au început a i să închina şi a-l înbrăca cu haine domneşti. Iar el s-au zimbit a rîde şi au zis că „de mult aşteptam eu una ca aceasta să-mi vie”.
Reală din această povestire a cronicarului poate fi îndeletnicirea din tinerețe a domnitorului care s-ar fi ocupat cu negoțul cu pește.
Petru Rareș a urcat pe tronul Moldovei într-o vreme marcată de frământări și conflicte interne și externe. A fost un continuator al politicii lui Ștefan cel Mare, a încercat să reocupe Pocuția, cedată Poloniei în 1509, s-a confruntat cu oastea lui Soliman Magnificul în 1538, care a pus capăt primei sale domnii, Petru Rareş fiind trădat de o parte a marilor boieri care au predat țara sultanului. În aceste condiţii, domnitorul a căutat refugiu în Transilvania. Același Soliman l-a reînscăunat domn în 1541.
A avut 11 copii, 7 băieți și 4 fete, dintre care doamna Chiajna, căsătorită, în iunie 1546, cu Mircea Ciobanul, domnul Ţării Româneşti; Ana căsătorită în anul 1531 cu domnitorul Ţării Româneşti Vlad Înecatul; Maria căsătorită cu logofătul Ion Movilă, părinții domnitorilor Ieremia şi Simeon Movilă; Iancu Sasul domn al Moldovei între 1579-1582.
A rectitorit mânăstirea Probota pe care a transformat-o în necropolă domnească, a ctitorit mânăstirea Moldovița și a patronat construirea Mânăstirii Humor.
Sub auspiciile domnitorului, arta picturii religioase a cunoscut o perioadă de înflorire remarcabilă. Din acele vremuri provine faimoasa pictură exterioară a mănăstirilor Humor, Moldovița, Arbore, Voroneț.
Într-o perioadă tulbure când integritatea Moldovei era amenințată de Imperiul Otoman și de Polonia, printr-o abilitate politică remarcabilă Petru Rareş a urmărit să dea Moldovei strălucirea din vremea lui Ștefan cel Mare. Ne-a lăsat celebrele vorbe „să fim iarăși ceea ce am fost și încă mai mult decât atât”, transformate în îndemn pentru generațiile următoare de a depăși gloria trecutului.