Clementinum este un ansamblu de clădiri istorice care găzduiește Biblioteca Națională a Cehiei, Turnul astronomic, Sala meridianului, Capela oglinzilor, Catedrala Sfântul Clement și Biserica Sfântului Mântuitor. Reprezintă o mărturie a secolelor de istorie și cultură ale orașului Praga care prin arhitectura sa impresionantă și comorile deținute captivează vizitatorii din întreaga lume.
Cu o suprafață de 20.000 metri pătrați Clementinum este al doilea cel mai mare complex de clădiri din Praga (după Castelul Praga) și unul dintre cele mai mari din Europa.
Este situat în apropiere de Podul Carol, cu intrarea principală în piața Marianske Namestí și se întinde, de asemenea, pe străzile Karlova, Krizovnicka și Platnerska.
A fost fondat în 1556 de către iezuiți, care au înființat aici o universitate (al treilea cel mai mare colegiu iezuit din lume), o bibliotecă, o farmacie, un teatru și un centru religios. Inițial aici a existat o capelă ridicată în onoarea Sfântului Clement în secolul al XI-lea, de unde și numele actual al complexului. În 1622 iezuiții au preluat administrarea Universității Carol (Charles) și au transferat biblioteca acesteia la Clementinum.
În 1654 Colegiul iezuit a fuzionat cu Universitatea Carol, sub numele Universitatea Carol-Ferdinand, denumită astfel în cinstea împăratului habsburgic Ferdinand I, care a susținut venirea iezuiților în Praga.
Ordinul iezuit (Societatea lui Isus) este un ordin călugăresc al Bisericii Catolice înființat în 1534 de un grup de studenți ai Universității din Paris, conduși de Ignațiu de Loyola. Iezuiții au înființat numeroase instituții de învățământ, au răspândit creștinismul în Asia și America de Sud și au fost principali promotori ai Contrareformei religioase. În Transilvania au sprijinit Biserica greco-catolică și au înființat, în 1581, Colegiul iezuit din Cluj-Napoca care este considerat a fi precursorul Universității din Cluj. La acest colegiu a studiat și Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul. Ordinul a fost desființat în 1778 de Papa Clement al XIV-lea și reînființat la începutul secolului al XIX-lea.
Biblioteca Națională a Cehiei care administrează complexul Clementinum, cu excepția Catedralei Sfântul Clement și Bisericii Sfântului Mântuitor, a fost fondată în anul 1781 și este una dintre cele mai importante biblioteci din Europa și din lume prin valoarea colecțiilor sale, ce însumează peste 7 milioane de volume. Nucleul colecției de manuscrise a Bibliotecii Naționale a Cehiei este format din lucrările donate Universității din Praga de către împăratul Sfântului Imperiu Roman – Carol al IV-lea (1316-1378). Biblioteca deține de asemenea, manuscrise orientale și papirusuri grecești; lucrările care s-au păstrat din colecția astronomului, matematicianului și alchimistului danez Tycho Brahe (1546-1601), mentorul lui Johannes Kepler și ale cărui descoperiri l-au influențat pe Isaac Newton; lucrări despre teologul și educatorul Comenius (Colecția Comeniana); lucrări care au aparținut lui Mozart (Colecția Mozartiana).
Tycho Brahe a fost astronomul curții imperiale a împăratului Rudolf al II-lea și a murit din cauze încă controversate la vârsta de 54 de ani, scriindu-și singur epitaful: „a trăit ca un înțelept și a murit ca un prost”. Se spune că Brahe a murit din cauza unei afecțiuni pe care a căpătat-o din cauza faptului că a refuzat să părăsească banchetul pentru a se ușura deoarece ar fi fost o încălcare a etichetei. Este primul om de știință despre care s-a scris o biografie completă. Numele său a fost dat unui crater de pe Lună, unui crater de pe Marte, unei planete extrasolare, unei stânci din Antarctica, unei stații spațiale, unui premiu acordat de Societatea Astronomică Europeană iar supernova descoperită de el în anul 1572, când a inventat termenul de „nova, este cunoscută sub numele de Nova lui Tycho.
Biblioteca Națională a Cehiei deține, de asemenea, lucrări unice: „Patimile stareței Kunhuta”, „Biblia pictată Velislav” și „Codexul Vysehrad”.
Manuscrisul „Patimile stareței Kunhuta” datează din anul 1312, are ca subiect Patimile lui Hristos și a fost realizat din comanda stareței Kunhuta, fiica „regelui de aur” Otakar al II-lea al Boemiei. Manuscrisul conține cea mai veche reprezentare color cunoscută a leului cu două cozi, simbolul Boemiei și Cehiei, marcat pe stema Cehiei.
„Biblia pictată Velislav” datează din prima jumătate a secolului al XIV-lea și este considerată cea mai frumoasă Biblie ilustrată a Evului Mediu Târziu.
„Codexul Vysehrad” (Evanghelia încoronării) este considerat a fi unul dintre cele mai valoroase manuscrise din lume. Aceasta datează din anul 1085 și i-a fost înmânat lui Vratislav al II-lea (1032-1092), primul rege al Boemiei, la momentul încoronării acestuia. Este estimat la 1 miliard de coroane (aproximativ 40 milioane de euro). A fost păstrat de Vratislav al II-lea în colecțiile sale de la Castelul Vysehrad, de unde numele manuscrisului. La intrarea în bibliotecă este pus la dispoziția vizitatorilor un facsimul al acestei lucrări. Exemplarul original a fost expus publicului ultima dată în anul 2015.
În cadrul turului ghidat care se organizează pentru vizitarea Clementinum se vizitează Sala barocă a Bibliotecii Naționale a Cehiei, Turnul astronomic, Sala meridianului, Capela oglinzilor.
Sala barocă a Bibliotecii Naționale a Cehiei, considerată ca fiind cea mai frumoasă bibliotecă din lume, a fost construită în 1772 și păstrează aspectul și forma originală, având de la început destinația de bibliotecă. Fresca principală de pe tavanul sălii înfățișează Templul Înțelepciunii, o construcție mitologică greacă despre care se spune că ar fi deținut mii de cărți teologice. Jan Hiebel, artistul care a realizat pictura tavanului a folosit o tehnică specială pentru a da impresia de boltă unui tavan plat și pentru a da impresia de luminozitate, cu toate că lumina naturală nu intră aproape deloc în încăpere. Tot aici este expusă o colecție de globuri realizate de iezuiți ce prezintă hărți ale lumii, așa cum era cunoscută în diverse etape istorice și globuri astronomice ce prezintă poziția stelelor pe cer. În capătul sălii se află un portret al împăratului Iosif al II-lea (1741-1790), cel care a dat ordin ca toate cărțile bibliotecilor monastice desființate să fie aduse la Clementinum.
Sala are 41 de metri lungime și 12 metri lățime iar colecția de cărți vechi expuse aici însumează peste 20. 000 de volume, depozitate pe rafturi de stejar și este formată preponderent din cărți teologice în diferite limbi. Există, de asemenea, cărți de filosofie, retorică, lingvistică și științe naturale. Cărțile care au cotor alb și semn roșu sunt de pe vremea iezuiților.
Legenda spune că iezuiți au venit în Praga cu o singură carte și au creat, de-a lungul timpului, o bibliotecă impresionantă, ce deține adevărate comori scrise. După plecarea iezuiților, în 1777, împărăteasa Maria Tereza a declarat Clementinum bibliotecă publică și universitară.
Sala barocă poate fi admirată doar de la intrare, accesul în interior nefiind permis.
Turnul Astronomic, cu o înălțime de 68 metri și 172 de trepte în spirală, oferă o priveliște spectaculoasă asupra orașului vechi. A fost construit în anul 1722 și folosit pentru observații astronomice până în anul 1930. Se spune că aici a descoperit Johanes Kepler Legile mișcării planetelor. Din acest turn era anunțată ora prânzului, prin fluturarea unui steag alb. De asemenea, aici au fost efectuate măsurători meteorologice și climatice sistematice din anul 1775 până în prezent, ceea ce reprezintă cea mai lungă serie continuă de observații meteorologice continue din Europa Centrală. Turnul găzduiește dispozitive vechi de măsurare, instrumente astronomice și meteorologice istorice. Accesul se face printr-o intrare situată lângă cea a Capelei Oglinzilor. Din turn, la capătul unui urcuș în spirală pe 172 de trepte se dezvăluie o splendidă panoramă a orașului Praga.
Sala Meridian, aflată în Turnul Astronomic, este locul de unde, în perioada 1842-1928 era stabilită și anunțată ora prânzului (12 a.m.), prin intermediul unei raze de soare care intra în încăpere printr-o deschidere îngustă și atunci când atingea o sfoară întinsă, care avea rolul unui meridian, marca ora prânzului (12 a.m.). Începând cu anul 1842, timp de 80 de ani, ora amiezii a fost semnalată localnicilor prin fluturarea unui steag, după care oamenii își potriveau ceasurile. Între 1891 și 1926 fluturarea steagului a fost acompaniată de o salvă de tun trasă de pe dealul Hradcany. Din 1926 ora amiezii a fost transmisă de la Clementinum prin radio astfel că fluturarea steagului nu și-a mai avut rostul, renunțându-se la acest obicei în anul 1928.
Capela oglinzilor, construită în secolul XVIII, este una dintre atracțiile majore ale complexului. Decorațiunile în formă de stea de pe podeaua încăperii sunt reflectate de numeroasele oglinzi de pe pereți si tavan, evocând stelele de pe cer, iar spațiul amplificat de oglinzi simbolizează eternitatea lui Dumnezeu. Capela găzduiește o orgă din secolul al XVIII-lea la care a cântat Wolfgang Amadeus Mozart când a vizitat Clementinum. În capelă sunt organizate frecvent concerte de muzică clasică.
Complexul include, de asemenea, catedrala Sfântul Clement și Biserica Sfântului Mântuitor, unul dintre cele mai valoroase monumente baroce timpurii din Praga.
Catedrala Sfântul Clement a fost construită între 1711-1715 și adăpostește a doua cea mai veche orgă din Praga și are o acustică deosebită, fapt pentru care este gazda a numeroase concerte. În prezent este deținută de Biserica Ortodoxă Greacă.
Conform unei legende, Clementinum ascunde o imensă comoară pe care iezuiții au zidit-o în interiorul complexului când au fost forțați să părăsească Praga după ce ordinul lor a fost desființat de Papa Clement al XIV-lea în 1773. Într-o zi la ușa unui zidar sărac au bătut doi bărbați mascați care i-au oferit o sumă însemnată de bani pentru o lucrare de zidărie. Împins de nevoi meșterul a acceptat oferta și, după ce a fost legat la ochi, a fost purtat într-o călătorie lungă prin Praga pentru a nu identifica locul unde a fost dus pentru zidirea unui perete în spatele căruia iezuiții au ascuns averea acumulată pe perioada șederii în Praga. După ce și-a terminat treaba, călătoria ocolitoare a fost repetată. Locația camerei în care a fost zidită comoara a rămas secretă, fiind ascunsă și astăzi undeva în imensitatea complexului.
Biblioteca Clementinum este prezentată în povestirea „Miracolul secret” a scriitorului și bibliotecarului argentinian Jorge Luis Borges ca fiind locul unde poate fi găsit Dumnezeu, ascuns într-un vers și unde se produc miracole. Ca o paranteză, povestirea lui Borges a constituit o sursă de inspirație pentru regizorul englez Cristopher Nolan la realizarea filmului științifico-fantastic Începutul (Inception).
Programul de vizitare a complexului Clementinum este: ianuarie-martie: 10 – 18, aprilie – septembrie: 09 – 20, octombrie – decembrie: 09 – 19. Accesul se face doar în cadrul tururilor ghidate cu ghid care durează aproximativ 45 de minute și sunt în limba engleză. Prețul unui bilet este de 300 coroane.
