Mănăstirea Strahov este unul dintre cele mai importante monumente religioase din Praga și din Europa Centrală, fiind totodată un important centru cultural și istoric, care adăpostește o colecție bogată de obiecte de valoare, lucrări de artă, cărți și manuscrise. Este considerată a doua cea mai veche mănăstire din Cehia, după Mănăstirea Brenov, fiind fondată în anul 1140 de către călugării premonstratenzi. La acel moment era una dintre cele mai bogate instituții clericale, fiind totodată cea mai mare construcție romanică din Boemia și posibil din Europa, mai mare decât Castelul Praga din acea perioadă.
În 1258 a fost distrusă de un incendiu și restaurată apoi în stil gotic timpuriu. În 1420 husiții au jefuit mănăstirea, care a cunoscut o perioadă de declin până la sfârșitul secolului al XVI-lea. În 1627 aici au fost aduse, de la Magdeburg (Germania), moaștele Sfântului Norbert, acesta devenind unul dintre sfinții patroni ai Boemiei. În 1648, spre sfârșitul Războiului de 30 de ani, mănăstirea a fost jefuită de suedezi și apoi refăcută în stil gotic timpuriu. În 1679 a fost finalizată sala Teologică a Bibliotecii Strahov iar în 1794 a fost finalizată construcția Sălii Filosofiei.
Ordinul Premonstratens este un ordin religios al Bisericii Catolice întemeiat în anul 1120 de Norbert de Xanten în localitatea Premontre din Franța.
Pe teritoriul actual al României a existat o mănăstire premonstratensă la Sânmartin, județul Bihor. Călugărul și administratorul acestei mănăstiri, Felix Helcher, a înființat Băile Felix în anul 1711. De asemenea, premonstratenzii au avut la Oradea un liceu, actualul Colegiul Național Mihai Eminescu. În țara noastră, ordinul premonstratens a mai întemeiat trei mănăstiri în județele Brașov și Sibiu.
Din complexul Mănăstirii Strahov din Praga fac parte: Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biblioteca Mănăstirii Strahov, Galeria de artă (Pinacoteca), Cabinetul de curiozități, Galeria Miro, grădinile mănăstirii Strahov, un hotel, un restaurant.
Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost construită în stil romanic în secolul al XII-lea, reconstruită în stil gotic după incendiul din anul 1258 și refăcută în stil baroc în secolul al XVIII-lea. Interiorul bisericii impresionează prin frumusețea arhitecturii sale și prin operele de artă sacrală ce îl împodobesc. Are 63 metri lungime, 16 metri înălțime, 10 altare laterale și o orgă construită în 1774, la care a improvizat Mozart în timpul vizitei pe care a făcut-o la mănăstire în anul 1787. Întruna dintre capele, într-un sarcofag de alamă aurită, se află moaștele Sfântului Norbert, fondatorul Ordinului premonstratensienilor. În 1992 Papa Ioan Paul al II-lea a acordat Bisericii Adormirea Maicii Domnului titlul de Basilica Minor.
Biblioteca Mănăstirii Strahov este una dintre cele mai valoroase și mai bine conservate biblioteci din Europa și totodată este considerată una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume. Aceasta deține o colecție de peste 200.000 de volume, cu peste 1500 incunabule (cărți apărute în perioada de început a tiparului, cca. 1450-1500), aproximativ 3000 manuscrise, tipărituri vechi din perioada 1501-1800.
O colecție de cărți a existat la mănăstirea Strahov încă de la începuturile acesteia, din secolul XII, dar prima sală dedicată bibliotecii a fost construită la începutul secolului al XVII-lea. În prezent, cărțile sunt stocate în Sala Teologică, sala Filosofală dar și în alte încăperi adiacente. Starețul mănăstirii Strahov, Jeronym Hirnhaim (1637 – 1679) este considerat a fi cel care a înființat Biblioteca mănăstirii Strahov. Din ordinul acestuia a fost construită Sala Teologică a bibliotecii. Tot el a realizat primul catalog al bibliotecii și s-a ocupat de scrierea regulilor bibliotecii.
Biblioteca Strahov este unul dintre cele mai vizitate obiective culturale din Cehia.
Sala Teologică a Bibliotecii Strahov este o capodoperă a stilului baroc, cu ornamente bogate și fresce impresionante și conține o colecție valoroasă de manuscrise și cărți vechi. Acestea sunt depozitate în poziție verticală pe rafturi, deasupra cărora au fost aplicate decorațiuni sculptate din lemn aurit. Imagini reprezentate în aceste decoraţiuni specifică tipul de literatură stocată pe rafturi, fiind un ajutor pentru identificarea mai facilă a titlurilor. Un regulament al bibliotecii a fost întocmit în anul 1672. Sala teologică adăpostește peste 20.000 volume cu conținut religios. Rafturile de pe peretele nordic al sălii sunt ocupate exclusiv cu diferite ediții ale Bibliei sau părți ale acesteia, în diferite limbi.
Cea mai importantă carte depozitată aici este Evanghelia Strahov, considerată cea mai veche Evanghelie din pergament. Aceasta datează din anii 860-865, este scrisă în limba latină și are o valoare inestimabilă, fiind considerat una dintre cele mai importante lucrări ale iluminării ottoniene.
Valoarea deosebită a manuscrisului este dată de lucrările de decorare și revizuire realizate asupra acesteia, în preajma anului 980, de Maestrul Registrum Gregorii (cunoscut şi ca Maestrul Registrum sau Maestrul Gregory), un scrib și iluminator anonim din secolul al X-lea, considerat cel mai faimos pictor ottonian. Manuscrisul cuprinde 222 coli de pergament (444 pagini) asupra cărora intervenția Maestrului Registrum Gregorii a constat în răzuirea unor părți ale scrierilor existente, aurirea inițialelor, numerelor de capitole și a numelor sfinte, scrierea unor pagini cu litere de aur etc. De asemenea, acesta a adăugat patru imagini ale Evangheliștilor pe fond purpuriu.
Iluminarea cărților este un gen de artă care se ocupa cu designul pictural al cărților și al altor lucrări scrise. Presupune aurirea, realizare de picturi, de ilustrații grafice etc. Iluminarea ottoniană este un stil de iluminare care s-a dezvoltat în timpul împăraților ottonieni din Sfântul Imperiu Roman (secolele X-XI).
Frescele care decorează tavanul Sălii Teologice, bazate pe citate din Biblie, reprezintă în mod simbolic adevărata înțelepciune pe care o dobândim prin evlavie, respectul față de Dumnezeu și respectarea normelor bisericești, dar și prin cunoaștere. În această sală, se află, de asemenea, globuri terestre și astronomice din secolul al XVI-lea și al XVII-lea.
Accesul în sală nu este permis, vizitatorii având posibilitatea să privească din ușa acesteia. Aceste restricții au fost impuse pentru a asigura climatul necesar conservării documentelor din bibliotecă.
Sala Filosofică a Bibliotecii Strahov a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea din nevoia de a asigura spațiu pentru colecțiile aflate într-o continuă dezvoltare. Are dimensiuni impresionante: 32 metri lungime, 22 metri lăţime și o înălțime de 14 metri. Pe rafturile din lemn de nuc cu care este dotată sala Filosofică sunt depozitate peste 50.000 volume, în principal din domeniul filosofiei dar și astronomie, istorie, filologie etc. Biblioteca de aici a devenit faimoasă în cercurile culturale europene de la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. Numeroase personalități europene care au vizitat-o au semnat în cartea de oaspeți a bibliotecii, deschisă în anul 1792.
În 1812 Marie Luise Bonaparte, arhiducesă austriacă și cea de-a doua soție a lui Napoleon Bonaparte a dăruit Bibliotecii Strahov mai multe cărți între care o lucrare în patru volume despre Muzeul Luvru. Se spune că Napoleon a ordonat distrugerea întregului tiraj al acestei lucrări, păstrând doar trei sau patru exemplare, întrucât se temea că faima sa va fi afectată din cauza faptului că în lucrare era menționată originea exponatelor din Muzeul Luvru, multe dintre acestea jefuite din Italia.
Fresca monumentală „Progresul intelectual al omenirii” a fost realizată în numai șase luni în anul 1794 și împodobește tavanul sălii cu imagini care ilustrează evoluția științei și religiei și care induc ideea că adevărata înțelepciune poate fi găsită în creștinism.
Galeria de artă (Pinacoteca) Strahov deține o remarcabilă colecție de picturi gotice, lucrări datând din timpul domniei lui Rudolf al II-lea dar și picturi baroce și rococo. Se remarcă portretul împăratului Rudolf al II-lea realizat de pictorul său oficial, germanul Hans von Aachen și Portretul mamei lui Rembrandt, realizat de unul dintre discipolii acestuia, Gerrit Dou, în anul 1650.
Cabinetul de curiozități prezintă în dulapuri de sticlă o colecție din domeniul științelor naturale: colți de elefant, scoici, broaște țestoase, crabi, homari, monștri marini uscați, fluturi, gândaci, un corn de narval etc. Deosebit este un exemplar de dodo, o pasăre originară din insula Mauritius, specie dispărută. Sunt expuse, de asemenea, obiecte de ceramică, arme, armuri, alte exponate militare, cărți din domeniul medicinei, dreptului, alchimiei și metalurgiei, o hartă a mănăstirilor premonstratensiene pentru perioada 1120-1727.
Pe un stand special este expus un facsimil al Evangheliei Strahov.
Pe peretele din capătul coridorului care găzduiește Cabinetul de curiozități se află o pictură în perspectivă care creează iluzia că spațiul coridorului se extinde dincolo de acest perete.
Cabinetele de curiozități sunt predecesorii muzeelor moderne.
Programul de vizitare a Bibliotecii Strahov este de la 09,00 la 17,00 iar biletul de intrare costă 150 coroane. Sunt disponibile și tururi ghidate pentru Biblioteca Strahov și Turul mănăstirii.
Galeria Miro este situată în incinta Mănăstirii Strahov, lângă intrarea în curtea mănăstirii, în fosta Biserică Sf. Roch, construită de împăratul Rudolf al II-lea între 1603 și 1612, ca mulțumire pentru sfârșitul ciumei. Găzduiește expoziții ale artiștilor cehi și străini. Cele mai renumite expoziții care au fost organizate aici au cuprins lucrări realizate de Picasso, Miro, Dali, Chagall, Rodin, Warhol. Este deschisă de luni până duminică de la 10,00 la 17,00.
Biletele pentru accesul la Sala Teologică, Sala Filosofică, Cabinetul de curiozități, Pinacoteca, Galeria Miro, se achiziționează de la centrul de informare aflat în partea stângă după intrarea în complexul mănăstirii.
Grădinile Mănăstirii. Mănăstirea Strahov este înconjurată de grădini frumoase, care creează o oază de relaxare și frumusețe naturală, oferind totodată priveliști impresionante ale orașului Praga.
Ieșirea din complexul mănăstirii situată în spatele Bisericii Adormirea Maicii Domnului duce către Grădina Abației unde se află un punct de belvedere, lângă Promenada Raoula Wallenberga, care oferă una dintre cele mai frumoase priveliști asupra centrului orașului Praga.
Marea Grădină a Mănăstirii Strahov este situată în partea dreaptă a complexului monahal, de-a lungul străzii Strahovska, care duce către stația terminus a funicularului de pe dealul Petrin. Marea grădină este străbătută de o alee care duce la Turnul Petrin.
Mănăstirea Strahov are propriul restaurant – Na Pleke (în traducere: În iad; https://www.napekle.cz/) care are un meniu cu mâncăruri tradiționale. Este situat în grădina mare a mănăstirii, pe dealul Petrin, într-o pivniță folosită încă din secolul al XII-lea pentru depozitarea vinului obținut din vița cultivată de călugări pe dealul Petrin. Se spune că restaurantul datează din secolul al XII-lea, dar a devenit faimos în timpul împăratului Carol al IV-lea, care a adus viță de vie din Franța care a fost cultivată de călugării premonstratensieni. Carol al IV-lea însuși a fost client al acestui restaurant. Între clienții faimoși ai restaurantului se numără și Mick Jagger, Vaclav Havel.
Tot în incinta complexului se află restaurantul Casa berii, cunoscut ca Fabrica de bere Strahov (Pivovar Sv. Norbert) – https://www.klasterni-pivovar.cz/cs/menu. Acesta nu este administrat de călugări dar ceea ce vă pot spune este că abia aici am înțeles de ce Praga este renumită pentru berea sa.
Mânăstirea Strahov administrează și un hotel de tip boutique – Hotelul Questenberg, aflat în incinta complexului mănăstiresc (intrarea în hotel este în strada Uvoz). Hotelul este situat într-o clădire istorică, din 1620, care a fost palatul privat al unui stareț al mănăstirii.
