De unde se cântă Hejnal mariacki în Cracovia?
De ce se oprește brusc melodia trompetei din Cracovia, Hejnal mariacki?
Invaziile mongole care au schimbat istoria Poloniei
De ce este Hejnal mariacki unul dintre cele mai importante simboluri ale Poloniei
Hejnal mariacki și blestemul războinicilor asiatici
În fiecare oră, deasupra Pieței Mari din Cracovia, o trompetă răsună din turnul cel mai înalt al Bazilicii Sfânta Maria. Melodia durează doar câteva secunde și se oprește brusc, ca și cum ar fi fost întreruptă de ceva nevăzut. Este celebra Hejnal mariacki – Chemarea trompetei Sfintei Maria, una dintre cele mai vechi tradiții ale Poloniei și unul dintre cele mai puternice simboluri ale orașului.
Puțini turiști știu însă că în aceste cinci note simple se ascunde o poveste dramatică despre invazii mongole, eroi și istoria unui popor care a supraviețuit secolelor de războaie și ocupații.
Ce este Hejnal mariacki?
Hejnal mariacki este o melodie scurtă cântată la trompetă, alcătuită din cinci note, în tonalitatea Fa major. Numele ei vine dintr-un vechi cuvânt slav care înseamnă „chemare de dimineață” sau „semnalul zorilor”.
Melodia este interpretată la fiecare oră, zi și noapte.
Trompetistul cântă melodia de patru ori, către cele patru puncte cardinale. Fiecare direcție are o semnificație simbolică: spre sud – către Castelul Wawel, reședința regilor Poloniei; spre vest – către vechea primărie a orașului; spre nord – către Poarta Florianska din Cracovia, pe unde intrau oaspeții; spre est – către zona negustorilor și către actuala Piață Mică.
La ora prânzului, Hejnal mariacki este transmisă în direct de postul de radio național polonez Polskie Radio, iar milioane de polonezi o aud în fiecare zi. Această tradiție a început în anul 1927 și continuă fără întrerupere până astăzi.
De unde se cântă Hejnal mariacki în Cracovia?
Sunetul trompetei vine din turnul Bazilicii Sfânta Maria, cunoscut sub numele de Hejnalica, care domină Piața Mare a orașului.
Turnul are o înălțime de aproximativ 82 de metri, iar camera trompetiștilor se află la 54 de metri deasupra pieței.
Pentru a ajunge acolo trebuie urcate 231 de trepte înguste și abrupte. Trompetiștii fac acest drum de mai multe ori pe zi, iar o tură de serviciu durează 24 de ore.
Tradiția este păstrată de membri ai Serviciul de Pompieri din Cracovia, care sunt selectați nu doar pentru abilitățile muzicale, ci și pentru rezistența fizică.
De ce se oprește brusc melodia trompetei din Cracovia, Hejnal mariacki?
Acesta este detaliul care intrigă aproape fiecare vizitator. Melodia nu se termină. Se oprește brusc.
Legenda spune că în secolul al XIII-lea, când armatele mongole invadau Europa Centrală, un trompetist din turnul bisericii din Cracovia a observat apropierea invadatorilor. El a început să cânte pentru a avertiza locuitorii orașului.
În timp ce melodia răsuna peste zidurile Cracoviei, o săgeată mongolă l-ar fi lovit în gât iar sunetul s-a întrerupt pe loc.
Orașul fusese însă avertizat, iar legenda spune că locuitorii au reușit să se pregătească pentru apărare. În memoria acelui moment dramatic, melodia se termină și astăzi exact în punctul în care s-ar fi oprit atunci.
Faptul că oraşul plătea un trompetist care avertiza locuitorii de apropierea trupelor străine sau izbucnirea unui incendiu este atestat documentar din anul 1392. Tototadă, trompetistul din turnul Bazilicii Sfânta Maria dădea semnalul de deschidere și închidere a porților orașului, dimineața și seara.
Invaziile mongole care au schimbat istoria Poloniei
Legenda trompetistului are la bază un context istoric real. După moartea lui Genghis Han (1162-1227), Imperiul Mongol a continuat expansiunea spre vest. În secolul al XIII-lea, armatele mongole au invadat Polonia de trei ori: în 1241, în anii 1259–1260 și din nou în 1287-1288. Orașe întregi au fost distruse, mănăstiri arse și mii de oameni luați prizonieri. În acea perioadă Polonia era împărțită în principate măcinate de conflictele dintre ele. Teoretic Regatul era condus de principele din Malopolska, cu capitala la Cracovia.
În timpul primei invazii a mongolilor armata poloneză a suferit o grea înfrângere în Bătălia de la Legnica, care a avut loc la 9 aprilie 1241. Prințul Henric al II-lea cel Pios (1192-1241), Duce al Marii Polonii de Sud, care a pierit în această bătălie a devenit un simbol al apărării împotriva invadatorului. Trupul său, care fusese decapitat de mongoli, a fost recunoscut de soția sa, Anna de Boemia, după un defect anatomic: la piciorul stâng avea șase degete, variantă care a fost confirmată la deschiderea mormântului ducelui în anul 1832.
Cracovia a fost devastată, iar vechea biserică romanică aflată pe locul actualei bazilici a fost distrusă. În locul ei a fost ridicată treptat actuala biserică gotică, care avea să devină unul dintre cele mai importante monumente ale Poloniei.
Astfel, din ruinele provocate de invazii s-a născut una dintre cele mai impresionante clădiri ale Europei Centrale.
În 1287 armata mongolă sub conducerea lui Nogaj a asediat Cracovia dar nu a reușit să cucerească orașul. La 24 decembrie 1287 mongolii au lansat un atac nereușit asupra orașului fortificat și au suferit pierderi grele.
După ce au jefuit mai multe sate din jurul Cracoviei mongolii au suferit o înfrângere severă, în fața armatei polono-ungare, în lupta de la Stary Sacz, o cetate aflată în sudul Cracoviei, care a pus capăt invaziilor mongole.
Luptele cu Hoarda de Aur au slăbit principatele poloneze și abia în 1320 Wladyslaw I Lokietek, noul rege încoronat la Cracovia, a unit teritoriile poloneze într-un singur stat.
Se consideră că urmare a confruntărilor cu mongolii principatele poloneze au pierdut aproximativ 25% din populație.
De ce este Hejnal mariacki unul dintre cele mai importante simboluri ale Poloniei
În Evul Mediu și în perioada Renașterii, Cracovia era capitala regatului polonez. În timpul domniei dinastiei Jagiellone, Polonia a devenit unul dintre cele mai puternice state din Europa. În 1386 Regatul Poloniei și marele Ducat al Lituaniei s-au unit, sub un singur monarh, într-o uniune personală, care a devenit în 1569 Republica celor două națiuni sau Uniunea statală polono-lituaniană.
La curtea regală din Castelul Wawel se luau deciziile politice care influențau întreaga Europă Centrală. Trompeta din turnul bisericii era atunci un semnal de alarmă, un instrument practic care contribuia la paza orașului.
De-a lungul secolelor, însă, ea a devenit mult mai mult decât atât.
În 1598, regele Sigismund al III-lea a mutat capitala Poloniei la Varșovia. Cu toate că vechea capitală – Cracovia și-a pierdut din importanță, în secolele care au urmat a continuat să rămână centrul spiritual al națiunii poloneze. Aici, în Catedrala Wawel, erau îngropați regii Poloniei, aici, în biserici, erau depuse rămășițele sfinților polonezi.
În 1795 când Polonia a dispărut de pe hartă timp de 123 de ani, după împărțirea teritoriului său între Rusia, Austria și Prusia, Cracovia a rămas capitala informală a Poloniei.
Sunetul trompetei din piața medievală a continuat să amintească de trecutul glorios al regatului.
În secolul XX, melodia a devenit un simbol al rezistenței și al libertății, fiind considerată chintesența istoriei Poloniei.
Hejnal mariacki – Chemarea Trompetei Sfintei Maria a fost ascultată de soldații lui Jozef Pilsudski, care au plecat din Cracovia în august 1914, la izbucnirea Primului Război Mondial, pentru a începe lupta pentru independența Poloniei. Primele locuri de pe teritoriul polonez care și-au declarat independența au fost orașele din Malopolska – Cracovia, Zakopane, Tarnow.
Ulterior, tânărul stat polonez, de abia format, a trebuit să ducă o bătălie decisivă pentru existența sa împotriva Armatei Roșii care amenința Europa.
După Primul Război Mondial Rusia sovietică a încercat să ocupe Polonia și să provoace un război în întreaga Europă. Națiunea poloneză s-a mobilizat și în câteva săptămâni aproximativ 100.000 voluntari s-au înscris în armată. Între aceștia plutonul de voluntari din Cracovia format de contele Zdzislaw Jan Tarnowski. Se spune că aceștia au plecat la luptă în sunetul lui Hejnal mariacki.
În Bătălia de la Varșovia din august 1920 polonezii conduși de Jozef Pilsudski au înfrânt Armata Roșie zădărnicind planurile sovieticilor de a cuceri Polonia și Europa.
Bătălia de la Varșovia, numită și Miracolul de pe Vistula, este considerată a 18 bătălie din istoria universală ca importanță. Înfrângerea Armatei Roșii la Varșovia a reprezentat o înfrângere inclusiv pentru Lenin, care își dorea declanșarea unei revoluții mondiale comuniste în țările afectate de urmările războiului mondial.
„Războiul polonez a fost cel mai important punct de cotitură nu numai în politica Rusiei sovietice, ci și în politica mondială. […] Totul acolo, în Europa, era la îndemână. Dar Pilsudski și polonezii săi au provocat o înfrângere gigantică, nemaiauzită, a cauzei revoluției mondiale” a spus Vladimir Lenin despre războiul polono-bolșevic.
În 1927 radioul polonez a transmis în direct pentru prima dată sunetul de goarnă Hejnal mariacki, marcând ora prânzului. Polonezii au început să-și potrivească ceasurile după Cântecul trompetei Sfintei Maria, care se aude de atunci, live, în fiecare casă poloneză. Este cel mai longeviv program radio difuzat din întreaga lume.
În 1935 Hejnal mariacki s-a auzit la cea mai importantă ceremonie funerară poloneză, când unul dintre părinții independenței Poloniei, mareșalul Jozef Pilsudski, a murit. Sicriul cu trupul său a fost transportat de la Varșovia la Cracovia, iar aici, pe un afet de tun, a fost condus prin Piața Principală, la Biserica Sfânta Maria, iar apoi la criptele regilor din Catedrala Wawel unde a fost depus.
Trompeta de la Monte Cassino
Unul dintre cele mai impresionante episoade legate de Hejnal Mariacki s-a petrecut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În septembrie 1939, la debutul celui de-al Doilea Război Mondial, Polonia a fost ocupată în întregime și împărțită între Germania și Uniunea Sovietică ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov.
Guvernul polonez a fost nevoit să părăsească țara și a funcționat în exil.
Ca o curiozitate, guvernul polonez în exil a funcționat până în 1989, când Polonia a ieșit de sub influența Uniunii Sovietice, cu toate că nu s-a mai bucurat de recunoaștere oficială.
În 1989 preşedintele şi un cabinet de opt miniștri ai guvernului în exil mai ţineau încă şedinţe, odată la două săptămâni, în Londra.
În decembrie 1990, când Lech Walesa a devenit primul președinte postcomunist al Poloniei, el a primit simbolurile Republicii Poloneze (stindardul roșu prezidențial, sigiliile statului și al președintelui, eșarfa prezidențială și textul original al Constituției din 1935) de la președintele guvernului în exil, Ryszard Kaczorowski, restabilind astfel continuitatea republicii și recunoscându-se implicit legitimitatea guvernului din exil. În 1992, medaliile militare și alte decorații conferite de guvernul din exil au fost recunoscute oficial de Polonia.
Tot în afara granițelor Poloniei s-au constituit forțe armate poloneze care au luptat de partea Aliaților occidentali împotriva Puterilor Axei.
Cea mai mare parte a marinei poloneze a reușit să ajungă în Marea Britanie și mai multe zeci de mii de soldați și aviatori au scăpat din prizonierat fugind prin Ungaria și România, sau traversând Marea Baltică.
Se consideră că aceste trupe poloneze formate în afara granițelor naționale (aproximativ 390.000 soldați) au reprezentat a patra forță care a luptat în rândul Aliaților occidentali.
Una din marile bătălii în care au fost implicate forțele armate poloneze a fost cea de la Monte Cassino, în Italia, de pe așa numita Linie Gustav – o centură de fortificații dificil de cucerit care traversa cea mai îngustă parte a peninsulei italiene, ultima frontieră a celui de-al Treilea Reich.
Aici forțele aliate, după patru încercări întinse pe parcursul a 4 luni, din ianuarie până în mai 1944, au reușit să înfrângă rezistența germană și să deschidă drumul către Roma. Cele mai grele lupte s-au purtat pentru ocuparea dealului pe care se afla mănăstirea Monte Cassino, o abație înființată în anul 524 de Benedict din Nursia, una dintre cele mai vechi și mai mari mănăstiri din lume.
Bătălia de la Monte Cassino a fost cea mai grea și mai sângeroasă bătălie dintre Aliații occidentali și armata germană din de-al Doilea Război Mondial și totodată cea mai mare bătălie terestră din Europa, fiind comparată cu bătălia pentru Stalingrad.
Corpul de armată polonez participant la această bătălie a avut o contribuție decisivă la înfrângerea trupelor germane.
În dimineața zilei de 18 mai 1944, soldați ai Regimentului 12 Cavalerie Podolia al polonezilor au înălțat drapelul polonez pe ruinele mănăstirii capturate de la armata germană.
Când vestea că un corp de armată polonez a cucerit pozițiile germane și steagul Poloniei a fost ridicat pe Monte Cassino a ajuns la restul corpului de armată polonez, generalul Boleslaw Bronisław Duch a ordonat ca Hejnal mariacki – Chemarea trompetei Sfintei Maria să răsune pe ruinele recent cucerite ale mănăstirii Monte Cassino. Această misiune a fost încredințată caporalului Emil Czech. Acesta a trebuit să parcurgă o distanță de câțiva kilometri, în munți, sub focul german. Ultima parte a traseului a fost escaladată.
Ajuns în vârf, sub steagul polonez, în prezența corespondenților de război englezi și americani, Emil Czech a făcut să răsune cea mai renumită melodie poloneză – Hejnal mariacki – Chemarea trompetei Sfintei Maria. Pentru soldații polonezi acest moment a simbolizat nu doar victoria militară, ci și supraviețuirea spiritului unei națiuni.
Aceasta nu este o legendă, este un fapt real. Fotografia lui Emil Czech pe ruinele mănăstirii Monte Cassino, cântând Hejnal mariacki este una dintre cele mai celebre fotografii din cel de-al Doilea Război Mondial.
În anul 2022, pe 18 mai, cu ocazia aniversării a 78 de ani de la victoria poloneză de la Monte Cassino, în Klodzo, localitatea aflată în sud-vestul Poloniei unde s-a stabilit Emil Czech după război, a fost ridicată o statuie a acestuia cântând la trompetă.
Hejnal mariacki și blestemul războinicilor asiatici
Polonezii au luptat și au murit pe mai multe fronturi ale celui de-al Doilea Război Mondial. La 5000 km de Cracovia, în Samarkand, s-au format trupe poloneze în îndepărtatul Uzbekistan, care făcea atunci parte din Uniunea Sovietică.
Când rușii au ocupat jumătate din Polonia în 1939, sute de mii de polonezi au fost deportați în Asia în lagăre de muncă. Aproximativ 20 000 de ofițeri polonezi trimiși în lagăre speciale, au fost uciși, fiind împușcați în ceafă. Este așa-numitul Masacru de la Katyn.
Când germanii au atacat Uniunea Sovietică în 1941, Iosif Stalin, care anterior ordonase uciderea ofițerilor polonezi, a eliberat mulți polonezi din lagăre în vederea formării unei armate poloneze care să lupte împotriva Wehrmachtului. Unul din punctele de adunare a soldaților polonezi a fost la Samarkand, în Uzbekistan.
În toamna anului 1941 preoți uzbeci au venit în tabăra poloneză și au cerut soldaților polonezi să cânte o melodie care devenise un blestem pentru națiunea lor. Strămoșii uzbecilor participaseră la campaniile mongole din secolul al XIII-lea care au cuprins și Polonia, inclusiv Cracovia. Se spune că lângă zidurile Cracoviei un războinic uzbec a ucis un trompetist aflat în turnul bisericii care semnala locuitorilor atacul trupelor inamice. Orașul a fost salvat, iar armata invadatorilor a suferit o înfrângere.
De atunci, pentru uzbeci a început un șir de nenorociri, iar preoții au hotărât că trompetistul din turn trebuie să fie pomenit în rugăciuni, uciderea lui dovedindu-se a fi un sacrilegiu. Blestemul avea să fie ridicat când un trompetist polonez va apărea la Samarkand și va termina sunetul de goarnă atât de tragic întrerupt.
Este una dintre cele mai frumoase legende poloneze. Povestea nu s-a întâmplat niciodată, dar polonezii sunt convinși că acesta este un fapt real.
Cine cântă astăzi Hejnal mariacki din turnul Bazilicii Sfânta Maria din Cracovia?
Astăzi, tradiția este păstrată de trompetiștii din cadrul Serviciul de Pompieri din Cracovia. Pentru a ocupa acest rol simbolic, candidații trebuie să îndeplinească mai multe condiții: să știe să cânte la trompetă; să aibă o bună condiție fizică, să poată urca rapid cele peste 200 de trepte ale turnului; să reziste unei ture de serviciu de 24 de ore.
În fiecare zi doi trompetiști se află în serviciu iar orașul continuă să audă melodia care a devenit unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Poloniei.
Hejnal mariacki – o tradiție care spune povestea unei națiuni
Pentru turistul care se află în Piața Mare din Cracovia, momentul durează doar câteva secunde.
Dar în acele câteva note se ascund secole de istorie: invazii mongole, regate medievale, pierderea și renașterea statului polonez, războaie mondiale și povești despre curaj.
Dacă ajungeți în Cracovia, opriți-vă câteva minute în Piața Mare și ascultați trompeta care răsună din turnul Bazilicii Sfânta Maria din Cracovia. În acele câteva secunde veți auzi nu doar o melodie, ci ecoul a peste șase secole de istorie.
1 thought on “Hejnal mariacki – trompeta din turnul Cracoviei care spune istoria Poloniei”