Cea mai sudică și cea mai mare dintre insulele Greciei, Creta este locul unde s-a născut Zeus, unde Tezeu a ucis Minotaurul şi a intrat în legendă, unde Dedal și Icar și-au pus aripi și au zburat, unde a înflorit prima civilizaţie europeană, civilizația minoică, unde s-au născut El Greco și Nikos Kazantzakis. În Creta au fost să ia model pentru Constituțiile lor Licurg și Solon, cei mai mari legiuitori ai Antichității, aici au trăit și lucrat primii creatori de școală a sculpturii, Dipoenus și Scyllis, despre care legenda spune că ar fi fost fiii lui Dedal. Tot aici s-a născut Eleftherios Venizelos, cel mai mare om politic al Greciei.
Stăpânită pe rând de romani, bizantini, arabi, venețieni, turci, Creta de astăzi este rezultatul acestui amestec de istorie și legendă, un loc magic care te farmecă cu frumusețea, tihna și căldura ei. Insula s-a aflat sub stăpânire romană (67 î.Hr.- 330), bizantină (330-1204), arabă (826-960), venețiană (1204-1669) și turcă (1669-1898). Dintre toate, stăpânirea venețiană a influențat cel mai mult civilizația și cultura cretanilor, urmele acestei stăpâniri fiind vizibile și astăzi, pe alocuri împletite cu urmele dominației turcești.
Creta este cea mai mare insulă din Grecia, a cincea ca mărime din Marea Mediterană, oferind o varietate de peisaje, de la munți acoperiți cu zăpadă, dealuri acoperite cu măslini, la peste 1000 km de zonă de litoral.
Cu o suprafață de 8.450 km2 Creta constituie o combinație între stațiuni turistice, orașe remarcabile precum Chania, Rethymno și Heraklion, sate pitorești de pescari şi așezări izolate. Indiferent dacă vizitați Creta în căutarea soarelui și a mării, pentru a explora cultura și tradițiile sale, pentru a descoperi satele liniștite de pe coasta sudică sau pentru a admira peisajele și natura sălbatică, insula oferă atracții pentru toți cei interesați.
Creta are o populație de aproximativ 670.000 de locuitori și este împărțită în patru regiuni: Chania, Rethymno, Heraklion și Lashithi. Principalele orașe sunt: capitala Heraklion: 144.422 locuitori, Chania: 88.525 locuitori, Rethymno: 34.300 locuitori, Ierapetra: 23.707 locuitori, Agios Nikolaos: 20.679 locuitori și Sitia: 14.338 locuitori.
Despre transport
Din punct de vedere turistic insula se împarte în două părți: partea estică, deservită de aeroportul din Heraklion – Nikos Kazantzakis și partea vestică, deservită de aeroportul din Chania – Ioannis Daskalogiannis . Un alt treilea aeroport se găsește lângă localitatea Sitia, din provincia Lasithi, în partea estică a insulei.
Creta are o rețea de drumuri bine dezvoltată. Autobuzul este cel mai bun și mai sigur mijloc de transport și este împărțit în două categorii:
1. autobuze (albastre) care deservesc orașele de dimineața devreme până seara târziu.
2. autobuze interurbane (verzi) care leagă toate prefecturile din Creta.
Cu toate acestea, vizitarea ambelor regiuni pe perioada unui concediu poate constitui un efort considerabil, având în vedere faptul că relieful accidentat, în cea mai mare parte, al insulei face ca parcurgerea distanțelor dintre localități/obiectivele turistice să necesite timp și efort.
Pe cale maritimă accesul se face prin Heraklion, care este portul principal al insulei. Alte porturi de pe coasta de nord a Cretei sunt Kissamos, Chania, Rethymnon, Agios Nikolaos și Sitia. Pentru cei care vor să meargă cu maşina personală în Creta există o conexiune zilnică cu nave ferry boat între Pireu (Atena) şi porturile Heraklion şi Souda (Chania). Călătoria pe mare de la Pireu la Heraklion sau Chania durează aproximativ 9 ore.
Cel mai facil mod de a accede în Creta de vest este pe calea aerului, prin aeroportul aflat la 14 km față de centrul orașului Chania. https://www.chq-airport.gr/en/
Transferul dinspre/spre destinaţie, se poate face cu autobuzele KTEL. Biletul de călătorie până la autogara (Central Bus Station) situată în zona centrală a orașului Chania costă 2,30 euro, autobuzele circulând la intervale scurte de timp, durata călătoriei fiind de aproximativ 30 minute. Autobuzele sunt confortabile și moderne. Site oficial: https://www.e-ktel.com/en.
Principalele obiective turistice:
Chania este al doilea cel mai populat oras al insulei si capitala prefecturii omonime. Supranumit Veneţia estului este considerat cel mai frumos oraş din Creta şi unul dintre cele mai frumoase din Grecia. Obiectivele turistice importante sunt concentrate in mare parte in Centrul Vechi al orasului, care se intinde in jurul frumosului Port Venetian:
-Farul egiptean, cel mai fotografiat reper din Chania și unul dintre cele mai vechi faruri din lume.
-Vechiul dig construit de venețieni pentru a proteja portul de valuri și pirați, vă oferă una dintre cele mai bune vederi ale portului venețian.
-Cetatea Firkas, o mare cetate venețiană din secolul al XVII-lea, găzduieşte astăzi Muzeul Maritim din Creta. Oferă o vedere panoramică asupra portului veneţian din Chania.
-Yali Tzamii singura Moschee păstrată care prezintă caracteristici arhitecturale tipice ale perioadei renașterii otomane.
-Marele Arsenal, cel mai mare șantier naval venețian din secolul al XVI-lea, a fost complet reconstruit în 2002 conform designului său original. Acum găzduiește Centrul de Arhitectură Mediteraneeană.
-Şantierele Navale Venetiene (Neoria) destinate inițial pentru construirea și întreținerea galerelor venețiene, mai târziu, când otomanii au atacat Creta, au servit drept depozite ale oraşului pentru alimente.
Un alt obiectiv turistic important este Muzeul de Arheologie din Chania care deţine peste 3.500 de obiecte antice. Locația sa oferă o vedere panoramică asupra unei mari părți a orașului, în special a zonei de coastă.
Rethymno este un oraș fermecător ce te îmbie cu atmosfera sa medievală și peisajele pitorești. Se mândrește cu una dintre cele mai bine păstrate zone medievale din Grecia. Străzile înguste și pavate, clădirile cu arhitectură venetiană și otomană și micile piețe dau orașului o aură de basm. O bijuterie arhitecturală este fortăreața venetiană, care domină coasta și oferă panorame spectaculoase asupra Mării Egee. Pe lângă importanța sa istorică, Rethymno se află in apropierea unor plaje atrăgătoare si este plin de cafenele, taverne ce oferă mâncăruri tradiționale dar și magazine unde poți achiziționa produse realizate manual de către localnici.
Principalele obiective turistice sunt: Portul venețian, Fântâna Rimondi construită la începutul secolului al XV-lea, Cetatea Fortezza, construită de veneţieni între anii 1573 si 1580 pentru a proteja insula de invazia turcilor, Moscheea Neratze care dateaza din anii 1600, Porta Guora (sau Marea Poarta din Rethymno), singura structură care a mai rămas din zidurile care datează din secolul al XVI-lea.
Defileul (cheile) Samaria – Parcul Național Samaria, este una dintre cele mai populare atracţii de pe insulă cu peste 500.000 de vizitatori anual. Cheile Samaria se află în vestul Cretei, în Munții Albi, în sudul prefecturii Chania, în cea mai mare zonă nelocuită a Europei, unde nu există drumuri. A fost creat de râul care curge între masivul principal al Munților Albi (Lefka Ori) și lanțul Volakias. Există multe chei mai mici verticale spre Cheile Samaria, dintre care unele nu au fost niciodată traversate de oameni și necesită echipament pentru canyoning. Una dintre acestea, Perdika, are cea mai înaltă cascadă din Creta (220 m).
Defileul începe la Xyloskalo (1227 m deasupra nivelului mării) în Podișul Omalos și coboară până în satul de litoral Agia Roumeli, de pe coasta de sud a Cretei. La Xyloskalo se poate ajunge cu mașina, dar la Agia Roumeli se ajunge doar cu barca. Traseul principal din interiorul defileului măsoară 13 km. Distanța de la intrarea de sud la Agia Roumeli este de încă 3 km, astfel că traseul total este de 16 km. Direcția naturală prin defileu este cea care urmează panta terenului, de la Xyloscalo (altitudine 1227 m) până la nivelul mării la Agia Roumeli (altitudine 0 m).
Pentru accesul în Cheile Samaria se plăteşte o taxă de 5 euro. Copiii sub 15 ani au acces gratuit. Este important să păstrați biletul pentru a fi verificat la ieșire. Acest lucru se face pentru siguranța vizitatorilor, deoarece gardienii parcului vor ști câte persoane au intrat și au ieșit din defileu. Parcurgerea defileului de la Omalos la Agia Roumeli se face în aproximativ 4-7 ore, în funcție de viteza de deplasare.
Cea mai faimoasă parte a defileului este porțiunea cunoscută sub numele de Porțile de Fier (Sideroportes), unde lăţimea dintre stânci este de numai patru metri iar înălţimea acestora atinge 500 m.
La ieșirea din defileu aveţi posibilitatea să luaţi un autobuz privat care vă duce în satul Agia Roumeli, pentru a evita să mergeți pe jos ultimii kilometri ai traseului. Când ajungeți la Agia Roumeli aveți trei soluții alternative pentru a vă întoarce spre orașul Chania:
– Luați barca pentru Sfakia (Chora Sfakion) – excursia cu barca durează circa o oră și costă 12,50 Euro pentru un adult.
– Luați barca pentru Sougia – excursia cu barca durează aproximativ 40 de minute și costă 11,00 euro pentru un adult.
– Luați barca pentru Paleochora – excursia cu barca durează aproximativ 90 de minute și costă 17,20 euro pentru un adult.
Parcul Național este deschis de pe 1 mai până pe 31 octombrie în fiecare an, de la 7:00 până la 16:00, cu intrări la Xyloskalo și Agia Roumeli.
Cea mai bună perioadă pentru vizitarea defileului este primăvara când vremea este încă răcoroasă și vegetația este la maxim. Cel mai nepotrivit moment este în mijlocul verii, din cauza căldurii excesive. Site oficial: https://www.samaria.gr.
Defileul Therisso (numit și Eleftherios Venizelos) este situat în apropierea orașului Chania, la 10 km de acesta. Este un defileu de drumeții cu un traseu marcat, accesibil pe un drum asfaltat și are o lungime de 6 km, fiind nevoie de aproximativ 2 ore pentru a-l străbate. Stâncile verticale și vegetația luxuriantă sunt impresionante. Parcurgerea defileului poate fi combinată cu o vizită în satul istoric Therisso, aflat la poalele Munților Albi, la o altitudine de 580 de metri.
Therisso este locul de naștere al mamei lui Eleftherios Venizelos, fiind, de asemenea, renumit pentru rezistența locuitorilor împotriva ocupanților turci. Din această localitate a pornit Elefhterios Venizelos revoluția din anul 1905 împotriva prințului George pentru a uni Creta cu Grecia. Theriso a devenit apoi sediul unui guvern provizoriu condus de Venizelos.
Situl arheologic Aptera este situat la aproximativ 15 km. de orașul Chania, pe drumul spre Rethymno, la o altitudine de 200 m și oferă o vedere fantastică asupra golfului Souda. În perioada minoică, Aptera a fost considerată unul dintre cele mai importante orașe-stat din Creta. Cele mai vizibile descoperiri arheologice aparțin Perioadei geometrice (1000-685 î.Hr.), Perioadei elenistice (323-67 î.Hr.) și Imperiului Roman (67 î.Hr.-324 d.Hr.). Cele două porturi ale orașului Minoa (astăzi Marathi) și Kisamo (actualul Kalives) au făcut din Aptera unul dintre cele mai importante centre comerciale din Creta.
Orașul a atins cea mai mare prosperitate în perioada elenistică (sfârșitul secolelor IV-III î.Hr.), când și-a bătut propria monedă. Aptera era renumit pentru arcașii săi pricepuți care au servit ca mercenari în diferite zone din afara Cretei. În secolul al VII-lea d.Hr. a fost distrus de un puternic cutremur iar pirații sarazini i-au dat lovitura finală.
În prezent sunt vizibile zidul de fortificație cu o lungime de 4 km, un apeduct, băile publice, rezervoare și fântâni construite de romani, sanctuarul datând din secolele V-IV î.Hr., teatrul antic, realizat în întregime din calcar și situat la intrarea de sud-est a orașului, o parte dintr-o casă privată din perioada romană, necropola antică. O parte din situl arheologic este împrejmuită și se plătește o mică taxă pentru intrare.
Obiectele descoperite la Aptera sunt expuse la Muzeul de Arheologie din Chania: vaze, monede, figurine funerare, inscripții, sculpturi.
Conform unei legende orașul a fost numit după sirenele care și-au pierdut penele (ftera în greacă) într-un concurs muzical împotriva muzelor. Sirenele învinse și-au aruncat penele care s-au făcut albe și au căzut în mare. Penele lor albe au format insulele Golfului Souda numite Lefkes (albe). Cu toate acestea, se pare că numele provine de la Aptera Artemis (Artemis fără aripi), care a fost venerată în zonă, după cum reiese din monedele orașului. Conform altei variante, regele din Delphi – Pteras sau Apteras a dat numele orașului, el a fost cel care a construit al doilea templu al lui Apollo la Delphi și se crede, de asemenea, că este fondatorul orașului.
În perioada 1866-1872, turcii au construit două cetăți la mică distanță de antichitățile din Aptera, cu scopul de a controla insula printr-o serie de lucrări de fortificație – cetatea „Palaiokastro” (Koules) și cetatea „Itzedin” de la Kalami. Dintre acestea Koules este cea mai mare și se păstrează într-o stare foarte bună. Intrarea este liberă.
Parcul Botanic din Chania este una dintre cele mai captivante destinații din Creta, renumită pentru gama sa vastă de floră și faună, din trei climate diferite: mediteranean, tropical și temperat. Se întinde pe 20 de hectare și este amplasat la poalele Munților Albi, la 20 km de orașul Chania. Parcul are trasee marcate iar fiecare plantă sau copac poartă etichete cu descrieri ale acestora. O altă atracție a Parcului Botanic este restaurantul său, care oferă o vedere panoramică asupra parcului și are un meniu mediteranean ce include ierburi, fructe și semințe recoltate din grădinile parcului. De asemenea, de la magazinul parcului se pot achiziționa produse locale, raki și ulei de măsline virgin.
Program vizitare: de pe 23 martie până în noiembrie, în fiecare zi, începând cu ora 9 dimineața, ultima intrare fiind permisă cel târziu cu o oră înainte de apus. Bilet: 6 euro. Copiii între 6 și 12 ani: 4 euro, până la 6 ani gratuit.
Site official: https://www.botanical-park.com.
Paleochora este un oraș de litoral situat pe coasta de sud-vest a Cretei, la poalele Munților Albi, la o distanță de 70 km de Chania. Este construit pe o peninsulă între două golfuri pitorești, la Marea Libiei și este considerat „Nimfa Mării Libiei” și „Țara Soarelui”. Datorită poziției sale, pe coasta sudică a insulei, clima din Paleochora, de la începutul lunii mai până la sfârșitul lunii octombrie, este cea mai bună iar temperatura mării în mai și octombrie este potrivită pentru înnot.
Având o zonă de coastă de 13 km, presărată cu plaje magnifice și golfuri ascunse, Paleochora este renumit pentru plajele sale, considerate printre cele mai bune din Creta. Prin zona trece poteca europeană E4 care oferă pasionaților de plimbări lungi ocazia de a contempla peisaje naturale minunate.
Paleochora este construit pe ruinele orașului antic dorian Kalamydi.
Astăzi, ruinele Castelului Selino amplasat în cel mai înalt punct al peninsulei oferă o vedere panoramică asupra Mării Libiei. Castelul a fost contruit în 1278 de generalul venețian Marinos Gradengos și a fost distrus și reconstruit de mai multe ori de-a lungul timpului.
Din Chania se poate ajunge în Paleochora cu transportul public, cu autobuzul operat de compania publică KTEL, cu plecare din autogara centrală (https://e-ktel.com/en).
Mănăstirea Gouverneto este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Creta, fiind construită în 1537. Se află în Peninsula Akrotiri, la aproximativ 4 km de Mănăstirea Agia Triada sau la 19 km nord de Chania. Mănăstirea are puternice influențe venețiene: arată ca o fortăreață venețiană, de 40 m x 50 m, cu 50 de chilii de călugări pe două etaje, câte un turn în fiecare dintre cele patru colțuri, dintre care astăzi se mai păstrează două dintre acestea.
Lângă biserică se află o capelă închinată ctitorului mănăstirii, Sfântul Ioan Sihastrul/Pustnicul, a cărei peșteră se află în Defileul Avlaki din apropiere. O potecă pavată duce în Cheile Avlaki, care coboară până la mare. În defileu veţi întâlni Peștera Ursului – Αrkoudospilios, ruinele mânăstirii Katholiko și peştera Sfântul Ioan Pustnicul. Se spune că sfântul Ioan a fost atins de o săgeată a unui vânător care alerga după un animal. Fiind rănit sfântul s-a întors în peștera sa unde s-a întins pe o piatră şi şi-a găsit sfârşitul.
Mânăstirea Agia Triada (Sfânta Treime), sau Mănăstirea Tzagarolon, așa cum este și cunoscută, este una dintre cele mai impresionante mănăstiri din Creta. A fost construită în anul 1634. Este situată în peninsula Akrotiri, la 15 kilometri de Chania, foarte aproape de Aeroportul Chania și de Mânăstirea Gouverneto.
Mănăstirea găzduiește un mic muzeu cu icoane din secolele XVI şi XVII. Altarul cu pictogramă placat cu aur este o piesă de interes excepțional. Mănăstirea produce 20 de tone de ulei de măsline virgin organic pe an, pentru care a câștigat premii internaționale și care este vândut în principal în străinătate. Produce, de asemenea, vin, tsikoudia (raki), miere, oțet și săpun cu ulei de măsline.
Mânăstirea Arkadi, se află la 23 km de Rethymno, este construită la o altitudine de 500 m, pe un platou cu plantații de măslini, vița de vie, pin, chiparoși și stejari și este una dintre cele mai renumite si iubite mânăstiri ortodoxe din insula Creta. Biserica centrala a mânăstirii datează din secolul al XIV-lea. Este construită în stil baroc, stil apusean renascentist, mai rar întâlnit în insula Creta.
Are un loc important în istoria insulei, de aici pornind mișcarea de eliberarea a insulei de sub ocupația otomană. Mânăstirea a fost loc de refugiu pentru rebelii cretani în anul 1866 când 934 locuitori ai insulei, dintre care 700 femei și copii s-au adăpostit în mânăstire. În ziua de 8 noiembrie 1866, mânăstirea a fost împresurată de 15.000 de soldați turci. După trei zile de luptă cei asediați au dat foc butoaielor cu praf de pușcă, preferând să moară, decât să fie luați prizonieri. Călugării au luptat cot la cot cu refugiații cretani, până ce lupta s-a încheiat.
Dărâmată de turci după aceste evenimente biserica a fost rezidită ulterior. Ansamblu monahal din Arkadi este înconjurat cu un puternic zid de apărare, lucru ce ii dă un aer de fortăreață. Mânăstirea a fost desemnată de către UNESCO drept Monument European pentru Libertate.
Insula Gavdos, cel mai sudic punct al Europei, se află la 48 km sud de Chora Sfakion, chiar în mijlocul mării de sud a Cretei. Cu o suprafaţă de 32 kilometri pătrați este acoperită de păduri de pini si cedri care ajung pana la mare şi este o destinatie ideala pentru cei care caută liniştea şi relaxarea, departe de tumultul staţiunilor aglomerate. Insula are doar 152 locuitori dintre care mai puțin de 50 de oameni trăiesc permanent aici. În timpul verii numărul total de oameni de pe insulă poate ajunge la aproximativ 3.500, majoritatea turiști.
Un scaun supradimensionat aflat pe capul Trypiti marchează cel mai sudic punct al Europei. Scaunul a fost construit de un grup de oameni de știință ruși care și-au făcut casa aici după dezastrul de la Cernobâl din 1986, care s-au retras aici să vindece și să se reinventeze. Insuliţa este, poate, ultimul paradis nedescoperit de turismul de masă din Europa.
Se consideră că aceasta este insula antică Ogygia unde, potrivit lui Homer, a trăit nimfa Calypso, care l-a ademenit pe Ulise care naufragiase pe insulă.
Pentru a ajunge în insula Gavdos puteţi lua autobuzul public din Chania sau Rethymno, cu destinaţia Chora Sfakion sau Paleochora. Din Chora (Hora) Sfakion sau Paleochora luaţi barca spre Gavdos.
Peștera Sfendoni este situată la 45 km de Rethymno, la poalele muntelui Ida (Psiloritis) – cel mai înalt munte din Creta, la 1 km est de satul Zoniana și la 6,5 km vest de satul Anogia. Cu o suprafață de 3.500 de metri pătrați este cea mai mare peşteră din Creta şi totodată una dintre cele mai frumoase peșteri ale Greciei, cu decor bogat în stalactite și stalagmite. Face parte din Parcul Natural Psiloritis, inclus în Rețeaua Europeană de Geoparcuri UNESCO. Săpăturile arheologice au scos la iveală că peștera a fost locuită în perioada minoică timpurie (3500 – 2300/2150 î.Hr.).
Program de vizitare: noiembrie până în martie, numai în weekend de la 10:00 la 15:00 ; din aprilie până în octombrie, zilnic de la 9:00 la 18:00. https://sfentoni-cave.com/en.
Cel mai bătrân măslin din lume se află în satul Ano Vouves, pe raza localității Platanias, la aproximativ 30 de kilometri vest de Chania. Copacul are între 3.000 şi 5.000 ani vechime, fiind contemporan cu prima civilizaţie europeană, civilizaţia minoică şi are o circumferință a trunchiului de 12,5 metri și un diametru de 4,6 metri, considerându-se că este unul dintre cei mai bătrâni măslini vii din Europa, posibil cel mai bătrân din lume. Măslinul încă produce roade iar în anul 1990 a fost declarat monument al naturii. Din ramurile acestui copac străvechi au fost confecţionate coroniţele oferite câştigătorilor probelor de maraton la Jocurile Olimpice de la Atena (2004) și Beijing (2008).
În imediata apropiere a copacului se află un mic muzeu care prezintă istoria cultivării măslinilor și o tavernă cu produse delicioase.
Satele tradiționale cretane sunt sate de munte care păstrează vechile obiceiuri și tradiții. Cele mai renumite sunt Vamos și Chora Sfakion în regiunea Chania, Anogeia, Axos și Margarites în regiunea Rethymno.
Bucătăria cretană constituie baza bucătăriei mediteraneene şi este, conform unor studii realizate, una dintre cele mai sănătoase din lume, bazându-se în mare parte pe legume şi plante, iar consumul de carne este secundar. Leguminoase, ierburi aromatice, salate și verdeţuri sălbatice comestibile, miere de cimbru, împreună cu cartofi, orez și paste sunt gătite, prăjite, fierte și coapte în sute de combinații. Carnea folosită cel mai frecvent este cea de miel, capră și porc. Esența bucătăriei cretane poate fi descrisă în următoarele cuvinte: „preferați produsele pământului vostru”.
Uleiul de măsline este ingredientul de bază în fiecare rețetă cretană și este folosit din belșug, adăugând o aromă bogată. Nicăieri în Grecia nu se consumă atât ulei de măsline ca în Creta.
Produse specifice:
– dakos, salată făcută din roșii decojie date pe răzătoare, brânză proaspătă și crutoane sau pâine prăjită, asezonate cu mirodenii;
– tsigariasto cretan, carne de miel înăbușită în sos de vin;
– kleftico, carne de miel și brânză coapte în oală de pământ învelite în hârtie de pergament;
– plăcintă sfakiani, cu brânză prăjită, cu miere și nuci;
– kalitsounia, plăcinte mici sau tarte umplute cu brânză, scorțișoară și miere;
– kreatotourta, plăcintă cu carne de miel sau ied, brânzeturi și scorțișoară;
– sioufichta, paste cretane proaspete, făcute manual. Se servesc de obicei alături de carne cu sos de roșii sau simple cu brânză.
Tipurile de brânză cretană sunt gruyere, myzithra, anthotiro (cremă de brânză) şi sunt incluse în fiecare masă a zilei.
Băutura tradiţională este raki (tsikoudia), făcut din tescovină.
